Categorii

FOARTEIUTE.RO

Newsletter

LEGUME

400 produse.
LEGUME

Seminte de legume

Subcategorii

  • ANGHINARE

    Seminte de anghinare. Anghinarea (Cynara scolymus) este o specie de plante erbacee perenă, din familia compozitelor, genul Cynara, care înflorește vara—toamna, originară din regiunea mediteraneeană, cultivându-se pentru solzii cărnoși ai inflorescenței și pentru receptaculii florali care sunt comestibili.

  • SPARANGHEL

    Seminte de sparanghel. Sparanghelul (Asparagus officinalis) este o specie de plante erbacee cu rădăcini cărnoase, ce conține frunze nedezvoltate asemănătoare ca aspect cu solzii unui pește. Sparanghelul este cultivat pentru lăstarii săi tineri, ce au un gust plăcut.

  • VINETE

    Seminte de vinete. Vânăta (sau pătlăgea vânătă) (Solanum melongena) este o specie a genului Solanum, originară din India de sud și Sri Lanka. Este o plantă anuală, care are o înălțime de 0,4-1,5 m, de obicei spinoasă, cu frunze mari, lobate, lungi de 10-20 cm și late de 5-10 cm. Floarea este albă spre purpurie, cu o corolă cu cinci lobi și stamine galbene. Fructul este unul cărnos, cu un diametru de 3 cm la plantele sălbatice (și mult mai mari la cele cultivate), care conține numeroase semințe mici și moi.

  • FASOLE

    Seminte de fasole. Fasolea (Phaseolus vulgaris) este o plantă leguminoasă agățătoare anuală care este originară din America și este întrebuințată în bucătărie.

  • SFECLA

    Seminte de sfecla. Sfecla este un gen de plante din familia Amaranthaceae.E ste o plantă cultivată pentru rădăcina sa cărnoasă folosită pe post de legumă în alimentație, ca plantă furajeră și pentru producția de zahăr.

  • BROCCOLI

    Seminte de broccoli. Broccoli sau Brassica Oleracea, din familia brasicaceelor (cruciferelor), este o legumă ce se utilizează în alimentație, inflorescența mai puțin compactă decât a conopidei fiind folosită la prepararea diferitelor mâncăruri. Are o valoare nutritivă și alimentară ridicată, și de asemenea un conținut bogat în glucide, vitamine și săruri minerale. Are originea comună cu conopida și este răspândită în aceleași zone.

  • VARZA

    Seminte de varza. Varză (Brassica oleracea) este o legumă comestibilă verde sau rosie, una din cele mai vechi legume cunoscute de om, iar alchimiștii o credeau materia primă a alimentelor. Sucul verzei roșii poate să se întrebuințeze ca indicator pH. Este plantă bianuală: în primul an vegetează, iar în al doilea an înflorește. Face parte din familia Crucifere, numită așa deoarece are floarea pe tipul patru, cu elementele florale așezate în cruce. Florile sunt grupate în inflorescențe, de culoare galbenă.

  • MORCOVI

    Seminte de morcovi. Morcovul (Daucus carota), este o rădăcină vegetală, de culoare portocalie. Partea comestibilă a plantei este tuberculul. Este o plantă bienală, în primul an frunzele care produc alimentul plantei, iar tuberculul înmagazinează zaharuri pentru ca planta să înflorească în al doilea an. Lastarul florii ajunge aproape de 1 m lungime, cu ramurele de floare albe.

  • CONOPIDA

    Seminte de conopida. Conopida este o plantă din familia Brassicaceae. Este o plantă anuală.

  • ȚELINA SI CELERY

    Seminte de țelină. Țelina, sau apium graveolens, este o plantă din familia apiaceae. Poate atinge o înălțime de până la 1 m. Frunzele sale sunt mari, penat-lobate. Florile sunt mici, de obicei având culoarea albă. Fructul său este achenă. Poate rezista până la temperaturi aproape de 0 grade Celsius. Perioada de înflorire este la începutul toamnei. Este o plantă hidrofilă. De la telina (Celeriac) se consuma radacinile, iar de la Celery se consuma frunzele.

  • CICOARE

    Seminte de cicoare. Cicoarea comună (Cichorium intybus) este o plantă erbacee, perenă, comestibilă, care aparține genului Cichorium din familia Asteraceae. Este cunoscută din antichitate: în Egiptul antic era cultivată ca plantă medicinală, fiind folosită pentru tratarea bolilor hepato-biliare și renale. În zilele noastre, rădăcina de cicoare comună este un foarte popular înlocuitor de cafea, iar părțile aeriene sunt folosite în scop medicinal sau culinar (frunzele bazale, cu un gust ușor amărui, se folosesc în salate asortate, precum și în pregătirea unor mâncăruri specifice bucătăriei franceze și italiene

  • DOVLECEL

    Seminte de dovlecel. Dovlecelul, științific denumit cucurbita pepo, este o plantă erbacee anuală din familia cucurbitaceelor. În Moldova leguma este denumită dovleac iar Cucurbita maxima (dovleacul) este denumit bostan. Planta este originară din America dar în actualitate este sădită pe tot globul pentru fructul folosit în alimentație.

  • CASTRAVETE

    Seminte de castravete. Castravetele (Cucumis sativus) este o plantă legumicolă din familia Cucurbitaceae care include dovlecelul, dovleacul, pepenele galben și cel verde etc., și este cultivat pe scară largă. Provine din India și este cultivat în regiuni tropicale și temperate. Se cultivă în numeroase varietăți, datorită diversității fructelor.

  • TARTACUTA

    Seminte de tărtăcuță. Plantă târâtoare sau agăţătoare din familia cucurbitaceelor, cu flori albe, cu frunze lunguieţe, roşii şi cu fructe comestibile (Coccinia indica).

  • VARZA KALE

    Seminte de varza kale. Cunoscută din antichitate, este o plantă din familia verzei, cultivată în Europa, America şi Asia. Datorită conţinutului de antioxidanţi, varza Kale protejează contra tumorilor şi a sclerozei. Fiind un aliment uşor de digerat, cu conţinut bogat de săruri minerale şi vitamine, se recomandă în regimul alimentar al persoanelor în vârstă şi al copiilor. Varza Kale conţine beta-caroten, luteină, calciu, fosfor, fier, magneziu, vitaminele A1, B1, B2, B6, C, E şi K. 100 g varză Kale – 29 kcal

  • GULIE

    Seminte de gulie. Gulia (lat. Brassica oleracea var. gongyloides) este o legumă cu o aroma dulce și delicată, între ridiche și varză, cu un conținut bogat în vitamina C și potasiu. Deși pare a fi o rădăcinoasă care crește în pământ, gulia de fapt se dezvoltă la suprafața solului. Este o leguma vitalizantă si foarte dietetică. Conținut caloric: 100g gulie crudă = 25 cal Proprietăți: Sursă excelentă de vitamina C (o cană de gulie aduce un aport de 140% din doza zilnică recomandată de vitamina C) și potasiu Vitaminele A, E, B, calciu, magneziu, zinc, fier Bogată în fibre Indicații Prin conținutul său caloric scăzut este indicată în dietele de menținere a siluetei sau de slăbire Ajută la stabilizarea nivelului glucozei în sânge – utilă în controlul diabetului Elimină apa din organism – indicată în edeme Ajută la vindecarea infecțiilor virale, în bronșite, tuse, angine Conține glicosinolați – substanțe care inhibă captarea iodului de tiroidă consumul guliei fiind nerecomandat la persoanele cu probleme tiroidiene Mod de consum Guliile se pot păstra nespălate în frigider într-o pungă de plastic timp de o săptămână sau chiar mai mult Dacă frunzele sunt proaspete ele pot fi folosite în salată Gulia poate fi consumată crudă, fiartă sau coaptă; gulia fiartă este foarte digerabilă Gulia aduce o aromă specială unor ciorbe iar gulia murată este o delicatesă Sucul de gulie este foarte vitalizant dar trebuie amestecat în proporție de ¼ cu alt tip de suc, de exemplu de morcovi sau mere

  • PRAZ

    Seminte de praz. Prazul, sau Allium porum, este o plantă erbacee, bienală. Prazul este simbolul național al Țării Galilor, fiind foarte renumit și în Oltenia. Prazul are o tulpină falsă groasă, albă, cu o lungime de până la 70 cm, cu frunze verzi alungite, cu o lungime de până la 50 cm. Bulbul subteran este mic și alungit, cu un diametru de 4 - 9 cm. În cel de-al doilea an înălțimea tulpinii se dublează, iar pe vârful tulpinii apar florile și semințele. Prazul este bogat în vitamina C, PP, B6, fier și magneziu. Prazul poate fi întrebuințat în tratamentul unor diverse afecțiuni: arterioscleroză, acnee, afecțiuni respiratorii, hemoragie nazală, îndepărtarea roșeții tenului, tuse, ragușeală, laringită, faringită, elimină viermii intestinali. Prazul este un bun laxativ, fiind recomandat persoanelor ce sufera de constipație, este calmant și diuretic. Poate fi utilizat și la îngrijirea părului, pentru oferirea unor reflexe deosebite (decoct de praz).

  • SALATA

    Seminte de salata. Salata (Lactuca sativa) este o plantă legumicolă anuală sau bienală, din familia Asteraceelor. Este cultivată îndeosebi ca legumă pentru salate, folosită în stare crudă. Este foarte apreciată și consumată tot timpul anului, fiind crescută în sere, în special în cele hidroponice (pe apă).

  • PEPENI

    Seminte de pepeni. Pepenele este o plantă erbacee anuală, agățătoare și târâtoare cu textura aspră, rugi piloși prevăzuți cu cârlige și frunze cu cinci lobi profunzi. Florile sunt mari, galbene și unisexuate. Fructul este o bacă uriașă dezvoltata din ovarul inferior, având în medie 4 kg, cărnos și zemos (cca. 90% apă), de formă sferică și de culoare verde într-o nuanță sau mai multe. În interior este de culoare roz sau roșu datorită licopenului (întâlnit și la roșii), cu gust dulce și răcoritor bogat în apă și săruri. Datorită conținutul scăzut de calorii este bun în dietele de slăbire. Semințele sînt de culoare neagră, maro sau albă de 0,5-1 cm și sunt bogate în vitamina E.

  • BAME

    Seminte de bame. Bama este o plantă cu fructe comestibile din familia Malvaceelor (din care fac parte și bumbacul, arborele de cacao și hibiscul). Numele științific este Abelmoschus esculentus; la noi este uzitat mai des sinonimul său Hibiscus esculentus. Este o plantă anuală care crește până la 2 m înălțime. Frunzele au 10–20 cm lungime și sunt late, palmate, având 5–7 lobi. Florile au un diametru de 4–8 cm, cu 5 petale gălbui, adesea cu o pată roșie la baza fiecărei petale. Fructul este o capsulă verde și păroasă cu lungimea de 8-20 cm și conține numeroase semințe.

  • CEAPA

    Seminte de ceapa. Ceapa provine din regiunile de stepă din Asia centrală și de vest, probabil teritoriul Afganistanului de azi. Este una dintre cele mai vechi plante de cultură, fiind apreciat la ca. 5.000 de ani în urmă, cultivat ca plantă medicinală, condiment și ca legumă. În Egiptul antic ceapa era considerată un simbol al vieții eterne, datorită formei sale rotunde și a inelelor concentrice[1] și era oferită zeilor, sau era folosită ca monedă de plată de a ajunge în rai, astfel au fost plătiți și lucrătorii care au clădit piramidele. S-au găsit dovezi, resturi de ceapă la descoperirea mormântului lui Tutankhamon. O tablă cu inscripții sumeriene cuneiforme datând cu 4.000 de ani î.e.n. din Codul lui Hammurabi conține descrieri de ogoare cultivate cu castraveți și ceapă, precum era amitit și ajutorarea săracilor cu pâine și ceapă. La romani ceapa constituia un element important din alimentația de bază. Legionarii romani au fost acei care au contrubuit la răspândirea cepei „cepula“ în Europa centrală. În Evul mediu ceapa nu lipsea de pe masa locuitorilor Europei fiind folosită și ca amulet contra pestei. În secolul al XV-lea olandezii încep să cultive diferite variante de ceapă ca și culoare, formă și gust.

  • PASTARNAC

    Seminte de păstârnac. Păstârnacul (lat. Pastinaca sativa) este o legumă care se cultivă pentru consumul de rădăcini, folosite drept condiment la prepararea mâncărurilor, deoarece sunt foarte aromate și bogate în vitaminele B1, B2 și C. Este o plantă bianuală care formează în primul an de cultură partea comestibilă (rădăcina îngroșată) și rozeta de frunze, iar în anul al doilea își dezvoltă tulpina floriferă. Păstârnacul are rădăcina simplă sau puțin ramificată, fusiformă, de culoare alb-murdar ori gălbuie, acoperită cu numeroase lenticele din cauza cărora rădăcina are un aspect neregulat. Pulpa este de culoare albă sau alb-gălbuie, suculentă și cu aromă specifică. Frunzele sunt lucioase pe față și pufoase pe dos, fiind cu mult mai mari decât cele de pătrunjel și de morcov. Păstârnacul are proprietăți diuretice, depurative, antioxidante.

  • MAZARE

    Seminte de mazare. Mazărea este o plantă ierboasă, cultivată și leguminoasă. Rădăcina sa este pivotantă, cu nodozități. Tulpina este ierboasă și volubilă, însă fără țesut de susținere. Frunzele sunt compuse și se termină cu cârcei. Florile sunt pe tipul 5 pedunculi, 5 sepale verzi, 5 petale inegale, 9 stamine unite, și un pistil. Fructul se numește păstaie.

  • ARDEI GRASI

    Seminte de ardei grasi. Ardeiul gras este originar din America de Sud, are o vechime de peste 5000 de ani si a fost adus in Europa de catre exploratorii spanioli. Romania este in prezent intre primii 5 producatori mondiali. Din punct de vedere biologic si ardeiul gras este considerat fruct, insa a devenit cunoscut in alimentatie ca leguma. Pentru pasionatii si iubitorii de diete, ardeiul gras este folosit cu succes in mai multe tipuri de diete, cea mai importanta cea de slabit, in care, timp de trei saptamani, ardeiul gras se consuma la fiecare masa a zilei, alaturi de alte mancaruri compatibile din punct de vedere caloric.

  • ARDEI IUTI

    Ardeiul (Capsicum annuum) este o specie populară a genului Capsicum care face parte din familia Solanaceae. Proprietățile medicinale ale ardeiului sunt limitate, în general, la proprietățile vitaminizante (îndeosebi privind vitaminele A și C). În acest sens, varietatea de ardei iute este o excepție datorită substanței iritante capsaicină, cu multiple indicații terapeutice. Ardeiul iute este foarte bun in mancaruri, dar, pe langa gustul sau intens, ofera si numeroase beneficii organismului. Omoara celulele canceroase Celulele umane se extermina printr-un proces numit apoptoza. Dar in anumite feluri de cancer, apoptoza nu mai apare, celulele se multiplica in continuu, transformandu-se treptat in tumori. Aici intervine ardeiul iute, care prin capsaicina continuta lupta cu tumorile de la nivelul pancreasului, al plamanilor si prostatei.

  • DOVLEAC

    Seminte de dovleac. Dovleacul sau bostanul sau Cucurbăta (Cucurbita maxima) este o plantă erbacee anuală cultivată pentru fructul, florile și semințele sale. C. maxima este o plantă anuală cu tulpină flexibilă și agățătoare. Are frunze cordiforme (în formă de inimă), pentalobulate, de mărime mare și cu nervuri bine marcate; prezintă abundantă polozitate pe frunze și tulpină. Florile sunt galbene și cărnoase. Fructul prezintă mare variație (polimorfism); poate fi lung sau sferic, de culoare verde sau portocaliu intens. Pulpa fructului este galbenă-portocalie, densă și de gust dulce. Dovleacul conține în interior numeroase semințe ovale, convexe și netede, de 2-3 cm lungime, care la rândul lor conține un miez alb și comestibil. Mărimea variază între 25- 40 cm diametru, deși există și cazuri excepționale. Există varietăți de vară cu pilele de culoare deschisă și semințe mai moi (varietate care se conservă puțin timp) și varietăți de iarnă care sunt mai seci și dulci, folosit în produsele de cofetărie (durata de conservare este mai lungă).

  • RIDICHE

    Seminte de ridiche. Ridichea (Brassica rapa) este o legumă cultivată în regiunile temperate pentru rădacina ei suculentă și bulboasă. Latinii o numeau radicula, varietațile moi se folosesc pentru consumul uman, iar cele mari și fibroase se folosesc ca aliment pentru animale. Ridichiile sunt foarte populare in Europa, în special în zonele reci, pentru ca pot fi păstrate mai multe luni dupa recoltarea lor.

  • RUBARBA

    Seminte de rubarba. Reventul , denumit și Rabarbăr sau Rabarbară sau Rubarba, este o plantă ierboasă perenă, înaltă de 1-2 m. În pământ posedă un rizom dezvoltat și numeroase rădacini cărnoase, lungi, galben-portocalii la interior. În timpul primului an de vegetație, se dezvoltă o rozetă de frunze bazale; în anii următori apar și tulpinile florifere.

  • SPANAC

    Seminte de spanac. Spanacul (Spinacia oleracea) este o plantă perenă comestibilă (legumă), prezentă mai ales în grădini, uneori și pe terenuri necultivate. Erbacee legumicolă, spanacul provine din Orient și face parte din familia chenopodiaceelor.

  • CAPSUNE

    Seminte de capsune.

  • PORUMB DULCE

    Seminte de porumb dulce. Porumbul dulce este de obicei mai scurt decât varietățile de porumb de câmp. Alcătuirea plantei: Frunzele sunt mari și liniare. Florile bărbătești sunt grupate în vârful tulpinei într-o inflorescență numită spic cumpus ramificat. Florile femeiești se găsesc mai jos pe tulpină, grupate în inflorescență, numită știulete. Stigmatul pistilului este foarte lung și formează mătasea porumbului. Fructul este o cariopsă care conține amidon, substanțe proteice și uleiuri.

  • TOMATILLO

    Seminte de tomatillo. Tomatillo are dimensiuni mici, forma rotunda, culoare verde sau galben cand s-a copt. Semanand cu o rosie inca necoapta - fac parte din aceeasi familie Solanum lycopersicum L, familia Solanacee - are o coaja de culoare maro deschis, subtire ca o foaie de hartie, ce trebuie indepartata. Avand un gust asemanator cu cel al tomatei, putin mai acid si mai acrisor, tomatillo este folosit in diverse retete traditionale in Mexic. A fost cultivat in America Latina incepand din 800 IdHr, aztecii fiind primii care au descoperit avantajele aduse de tomatillo in alimentatie. Astazi ramane in topul popularitatii in special in Mexic, fiind exportat in intreaga lume, foarte apreciat de cei care prefera arta culinara mexicana sau pur si simplu un gust mai aparte.

  • TOMATE

    Seminte de tomate

  • NAP TURCESC

    Napul turcesc este o cultura anuala, deloc pretentioasa, timpurie, rezistenta la frig. Rasadurile suporta, fara probleme, chiar si ingheturi tarzii, de scurta durata, de pana la – 4 ºC. Nu ar fi pretentios nici fata de conditiile de sol, dar, fireste, il prefera pe cel neutru, bine drenat si usor. Daca solul este acid, tubeculii vor avea de suferit, si planta risca sa se imbolnaveasca, iar pastrarea unor astfel de tuberculi va crea proble. Napul turcesc este o cultura iubitoare de apa, dar nu de apa baltita. Udarea sistematica va asigura formarea unor tuberculi sanatosi, dulci si plini de savoare, in schimb, lipsa apei duce la formarea unor tuberculi lemnosi si iuti, la o imbatranire precoce a plantei.

  • RADICCHIO

    Radicchio (Cichorium intybus) este cunoscuta sub numele de cicoare italiana sau cicoare rosie. Planta este de culoare rosu – stacojiu cu nervuri albe si are gust piperat, oferind un gust deosebit salatelor

  • VARZA DE BRUXELLES

    Varza de Bruxelles (Brassica Oleracea Gemmifera) este o planta bienala, din aceeasi familie cu varza, conopida si broccoli. Bogata in potasiu, sulf, fier, mangan, crom, calciu si vitamine – A, B si C -, varza de Bruxelles are un efect extraordinar asupra pancreasului, de imbunatatire a secretiei de insulina, iar, datorita continutului de mangan, crom si a celorlalte minerale, ocupa un loc insemnat in vindecarea diabetului. Se poate consuma cruda, in salate sau gratinata.


produse pe pagina

produse pe pagina